Bucuraţi-vă de Dumnezeu, ajutorul nostru; strigaţi Dumnezeului lui Iacob!
Cântaţi psalmi şi bateţi din timpane; cântaţi dulce din psaltire şi din alăută!
Sunaţi din trâmbiţă, la lună nouă, în ziua cea binevestită a sărbătorii noastre!
Că poruncă pentru Israel este şi orânduire a Dumnezeului lui Iacob. Mărturie a pus în Iosif, când a ieşit din pământul Egiptului, şi a auzit limba pe care n-o ştia:
“Luat-am sarcina de pe umerii lui, că mâinile lui au robit la coşuri.
Întru necaz M-ai chemat şi te-am izbăvit, te-am auzit în mijlocul furtunii şi te-am cercat la apa certării.
Ascultă, poporul Meu, şi-ţi voi mărturisi ţie, Israele: De Mă vei asculta pe Mine,
Nu vei avea alt Dumnezeu, nici nu te vei închina la dumnezeu străin,
Că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Cel ce te-am scos din pământul Egiptului. Deschide gura şi o voi umple pe ea.
Dar na ascultat poporul Meu glasul Meu şi Israel n-a căutat la Mine.
Şi i-am lăsat să umble după dorinţele inimilor lor şi au mers după cugetele lor.
De M-ar fi ascultat poporul Meu, de ar fi umblat Israel în căile Mele,
I-aş fi supus de tot pe vrăjmaşii lor şi aş fi pus mâna Mea pe asupritorii lor.
Vrăjmaşii Domnului L-au minţit pe El, dar le va veni timpul lor, în veac.
Că Domnul i-a hrănit pe ei din griul cel mai ales şi cu miere din stâncă i-a săturat pe ei”.