Skip to content- La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion.
- În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre.
- Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!”
- Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin?
- De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea!
- Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.
- Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: “Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!”
- Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă.
- Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.