Psalmul 106

  1. Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.
  2. Să spună cei izbăviţi de Domnul, pe care i-a izbăvit din mâna vrăjmaşului.
  3. Din ţări i-a adunat pe ei, de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la miazăzi.
  4. Rătăcit-au în pustie, în pământ fără de apă şi cale spre cetatea de locuit n-au găsit.
  5. Erau flămânzi şi însetaţi; sufletul lor într-înşii se sfârşea;
  6. Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit pe ei
  7. Şi i-a povăţuit pe cale dreaptă, ca să meargă spre cetatea de locuit.
  8. Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor.
  9. Că a săturat suflet însetat şi suflet flămând a umplut de bunătăţi.
  10. Şedeau în întuneric şi în umbra morţii; erau ferecaţi de sărăcie şi de fier,
  11. Pentru că au amărât cuvintele Domnului şi sfatul Celui Preaînalt au întărâtat.
  12. El a umilit întru osteneli inima lor; slăbit-au şi nu era cine să le ajute;
  13. Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit pe ei.
  14. Şi i-a scos pe ei din întuneric şi din umbra morţii şi legăturile lor le-a rupt.
  15. Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor!
  16. Că a sfărâmat porţi de aramă şi zăvoare de fier a frânt
  17. Şi i-a ajutat să iasă din calea fărădelegii lor, căci pentru fărădelegile lor au fost umiliţi.
  18. Urât-a sufletul lor orice mâncare şi s-au apropiat de porţile morţii.
  19. Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit.
  20. Trimis-a cuvântul Său şi i-a vindecat pe ei şi i-a izbăvit pe ei din stricăciunile lor.
  21. Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor!
  22. Şi să-I jertfească Lui jertfă de laudă şi să vestească lucrurile Lui, în bucurie.
  23. Cei ce se coboară la mare în corăbii, cei ce-şi fac lucrarea lor în ape multe,
  24. Aceia au văzut lucrurile Domnului şi minunile Lui întru adânc.
  25. El a zis şi s-a pornit vânt furtunos şi s-au înălţat valurile mării.
  26. Se urcau până la ceruri şi se coborau până în adâncuri, iar sufletul lor întru primejdii încremenea.
  27. Se tulburau şi se clătinau ca un om beat şi toată priceperea lor a pierit.
  28. Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor ia izbăvit
  29. Şi i-a poruncit furtunii şi s-a liniştit şi au tăcut valurile mării.
  30. Şi s-au veselit ei, că s-au liniştit valurile şi Domnul i-a povăţuit pe ei la limanul dorit de ei.
  31. Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor!
  32. Înălţaii-L pe El în adunarea poporului şi în scaunul bătrânilor lăudaţi-L pe El,
  33. Prefăcut-a râurile în pământ pustiu, izvoarele de apă în pământ însetat
  34. Şi pământul cel roditor în pământ sărat, din pricina celor ce locuiesc pe el.
  35. Prefăcut-a pustiul în iezer de ape, iar pământul cel fără de apă în izvoare de ape,
  36. Şi a aşezat acolo pe cei flămânzi şi au zidit cetate de locuit
  37. Şi au semănat ţarine şi au sădit vii şi au strâns belşug de roade
  38. Şi i-a binecuvântat pe ei şi s-au înmulţit foarte şi vitele lor nu le-a împuţinat.
  39. Şi iarăşi au fost împuţinaţi şi chinuiţi de apăsarea necazurilor şi a durerii.
  40. Aruncat-a dispreţ asupra căpeteniilor lor şi i-a rătăcit pe ei în loc neumblat şi fără de cale.
  41. Dar pe sărac l-a izbăvit de sărăcie şi i-a pus pe ei ca pe nişte oi de moştenire.
  42. Vedea-vor drepţii şi se vor veseli şi toată fărădelegea îşi va astupa gura ei.
  43. Cine este înţelept va păzi acestea şi va pricepe milele Domnului.