STAREA A DOUA
1. Cade-se acum,
Ca să te mărim, Fecioara Maică
Mai cinstită fiind şi mai mărită mult
Decât toate cetele cele de sus.
2.Cade-se acum
Să te fericim, Fecioara Maică,
Fericită totdeauna adevărat,
Mai mărită decât cei ce au ochi mulţi.
3.A te ferici
Se cuvine, pururea Fecioară,
Ca născând pe Făcătorul tău te-ai făcut
Decât cerurile cu mult mai presus.
4.Ca să te mărim
Se cuvine, Născătoare, Doamnă
Ca prin ale tale rugi să ne-acoperim
Pentru adormirea ta cea sfânt-acum.
5.Toţi cei credincioşi
Ai curatei Maice şi Fecioare
Adormirea-ţi cântând, zicem: bucură-te,
Solitoarea noastră caldă-a tuturor;
6.Primeşte-acum
De petrecere cântări, Fecioară,
Maică a Tot-Împăratului Dumnezeu
Şi trimite pace credincioşilor.
7.Monahi mulţi şi sfinţi
Şi-ale cuvioşilor soboare,
Cum şi cetele bărbaţilor credincioşi,
Din evlavie cu toţii te măresc.
8.Cete tinereşti,
Cu fecioarele drept credincioase,
De petrecere cântare strigaţi acum,
Pentru Maica sfânt-a lui Emanuil.
9.Trupul pământesc
Văzând ceata ucenicească,
Al tău, Maica Ziditorului tuturor,
Cu sfială tronul tău ţi l-au purtat.
10.Credincioşii toţi
Fericim pe cea acum mutată
Către ceruri, Născătoarea de Dumnezeu,
Că pe dânsa solitoare s-o avem.
11.Noul Israel,
Acum după sfânta datorie.
Cu cântări dumnezeieşti preamăreşte-n cor
A Fecioarei ducere la cei de sus.
12.Pe cei ce-ţi cântăm
Cu credinţă, Preacurată Maică
Ce-ai născut pe Împăratul cerurilor,
Binecuvânteaza-ne pe noi de sus.
13.Prea curate mâini
Tinzând către Dumnezeu, Fecioară,
Ca o buna miluieşte şi-acoperă
Pe toţi care-şi pun nădejdea-n mila ta.
14.Priveghelnică
Rugăciune, curată Fecioară,
Primeşte acum cu milă şi cererea
Celor ce cinstim cu drag mutarea ta.
15.Pomeneşte-ne,
Maică şi Fecioară Preacurată,
Prin a ta mutare sfânta, rugâmu-te
Şi a noastre greşeli nu le socoti.
16.Din multe nevoi,
Întâmplări, necazuri, izbăveşte
Pe acei care în tine nădăjduiesc
Şi cinstire adormirii tale dau.
17.Ucenicii toţi
La sicriul tău sosind în grabă,
Prin văzduh fiind purtaţi de pe unde-au fost,
În genunchi, Fecioară, ţi s-au închinat.
18.Toţi au povestit
Celei sfinte şi neprihănite,
Cum au fost răpiţi de nori din locurile
Unde stau şi predicau noroadelor.
19.Fără de bărbat
Ai născut, Fecioară Preacurată
Dar şi moartă tu fiind, nu ai putrezit
Şi-ndoită închinare ai primit.
20.Cel de Dumnezeu
Primitor trup, ceata de Apostoli
Îl îngroapă-acum strigând cu-ale tale rugi,
Moştenirea ta, Stăpână, apără.
21.Toţi Arhanghelii,
Stăpânii, Domnii şi Puteri toate,
Limbi, popoare, neamuri ale pământului
Adormirea Preacuratei lăudaţi
22.Vas ales fiind,
Pavel a cântat pe Preacurata,
De petrecere cântare a glăsuit
Pentru ceea ce e mai presus de cer.
23.Sfărâmă Moisi
Mânios, a Sinaiului table,
Iar Stăpânul pe aceea ce L-a născut
O păzeşte-n ceruri vie pururea.
24.De mâini fu lipsit
În chip nevăzut semeţul vrăjmaş
Care-n faţa ucenicilor a încercat
Sicriul tău să răstoarne, o Maică!
25.Versuia cu glas
Mulţimea de oştire cerească,
De la margini pe pământ tainic alergând
La-ngroparea Maicii Lui Emanuil…
26.Cu dumnezeieşti,
Cuvioase cântări împletite,
Îngroparea Născătoarei de Dumnezeu
Veniţi ca şi noi, acum, să lăudăm.
27.La mutarea ta,
Maică şi Fecioară Preacurată,
Ţi-au cântat cu duioşie îngerii toţi,
Şi mulţime mare de popor creştin.
28.Tu, dintre femei
Întrecut-ai hotarele firii,
Căci tu singură avuşi adormirea ta,
Mai mărită decât orice muritor.
29.Preoţi şi popor
Adormirea-ţi cântă lăudând-o
Dezlegarea datoriilor ne rugăm
Dă-ne Maica Domnului la toţi acum.
30.Pe cei ce-au greşit,
Maică şi Fecioară Preacurată,
Sfântă Pruncă, miluieşte-i, că mânecă
La locaşul tău cel ce-i dumnezeiesc.
31.Lanţurile rup
Ale tale rugi, curată Pruncă,
Şi din toată munca scapi pe cei ce cinstesc
Cu credinţă sfântă adormirea ta.
32.Strigă, o David,
Născătoarei de Dumnezeu, lira
Răsunându-ţi: auzi fiică mutarea ta
Către ceruri sus, de jos de pe pământ.
33.Minunat a fost
A privi de jos spre cer cum pleacă
Cerul cel însufleţit, Dumnzeule!
Minunate-s, Doamne, lucrurile Tale.
34.Cete îngereşti
Al tău pat cu bună-cuviinţă,
Maică şi Fecioară, ţi l-au acoperit
În vremea când Tu, Curat-ai adormit.
35.Danţuri netrupeşti
Cu dumnezeiască cuviinţă
Cânt-acum, Curată, Cerul însufleţit,
Spre cereştile odihne Tu mergând.
36.Către cer de jos
Al lui Aaron toiag se mută,
Care pe Hristos nespus L-a fost odrăslit
Şi rodeşte pomul vieţii veşnice.
37.Pe cea de demult
Scară-naltă de Iacov văzută,
Cea pe care o întări Iisus cu trup,
S-a mutat acum de pe pământ la cer.
38.Patul tăinuit,
Ne-ntinată Maică şi Fecioară,
La prea-sfinte locuinţe se suie acum
Nelipsit a locui cu Fiul Său.
39.Cartea curată,
În care cu trup s-a scris Cuvântul,
Se închide şi se mută, puindu-se
Întru ale Fiului curate mâini.
40.Daruri daţii-ţi-a
Peste fire, Fiul tău, Fecioară,
Nelipsit, Preasfântă Pruncă păzindu-te
Şi suindu-te la viaţa veşnică.
41.Cu adevărat
Ca pe o aleasă smirnă sfântă
Te sălăşluieşte-n Sfânta Preasfintelor
Cel Atoateziditor şi Fiul Tău.
42.Viaţa a răsărit
Dintru tine, Preasfântă Fecioară,
În ce chip, dar trupul cel neîntinat
Se făcu acum morţii împărtăşit?
43.Casă te-ai văzut,
Preacurată Fecioară, vieţii,
Deci murind, îndată te-ai şi învrednicit
Totdeauna cu Hristos a vieţui.
44.Înstrunind acum
Buze prea curate-n loc de coarde,
Maicii Atotfăcătorului Dumnezeu
Imnuri de petrecere să întocmim.
45.Înălţarea-n cer
A curatei Maicii Tale, Doamne,
A unit acum pe oamenii cu îngerii,
Ţie lăudări de obşte aducând.
46.Pământeşti numiri,
Domnitori ce judecaţi noroade,
Tineri, tinere, cântare toţi să-nălţăm
Maicii Împăratului Hristos din cer.
47.Pomenirea ta
Cea cinstită, Preacurată Maică,
Lăudându-ţi, o măresc toţi cei ce trăiesc
Şi făptura toată cu smerenie.
48.Prunca odrăslind
Dintru a lui Iesei tulpină,
Omeneşte Maica Lui Dumnezeu muri
Şi-mpreună cu Fiul tău vieţuieşti.
49.Pământenilor,
Săltaţi şi vă minunaţi acuma,
Ca Muntele cel Preasfânt şi dumnezeiesc
Desfătare a aflat la Fiul său.
50.Arătatu-s-a,
Preacurată, moartea ta pod vesel,
Pe care-ai trecut la ceruri de pe pământ
Şi la Fiul tău odihnă ai aflat.
51.Uşile cereşti
Se deschiseră ţie, Preasfântă,
Şi Puterile cereşti mult te-au lăudat
Şi pe-al tău trup Fiul l-a primit în cer.
52.Norii luminaţi
Au adus mulţimea de Apostoli
De la marginea pământului, cuvios
Pe curata Maică Fiului s-o dea.
53.Preasfânt trupul tău,
Ucenicii plângându-l, Curată,
Fu stropit cu lacrimi alăturând cântări
De petrecerea cea de aici la cer.
54.Margini pământeşti
Glăsuiescu-ţi Maică şi Fecioară,
Că născând pe Fiul tău cel dumnezeiesc,
Amăgirea idolilor ai sfârşit.
55.Laudă strigând
Toată sfânta adunare mare
Pe aceea ce nascut-a pe Dumnezeu:
Pază fii la toţi prin ale tale rugi.
56.Duhul tău luând
Chiar Cuvântul ce din tine, Pruncă;
Ce născuse fără ispită de bărbat,
Ca un Fiu în slavă l-a sălăşluit.
57.Pe Stăpânul lor
Îngereştile Puteri văzându-L
Duhul Maicii sale singur în mâini luând,
Spăimântatu-s-au şi mult s-au bucurat.
58.Firea cea de om
Întreci, de Dumnezeu Născătoare,
Căci Fecioară ai rămas după naştere
Şi murind te duci la Fiul tău Preasfânt.
59.Cete îngereşti,
Oameni şi făptura toată,
Laude ţi-aduc, o Maică, toţi la un loc,
Că Tu, mai presus de orice fire eşti.
60.Strajă tare fii
Celor ce te laudă, Curată,
Împotriva bântuielilor duşmăneşti
A văzuţilor şi nevăzuţilor vrajmaşi.
61.Întru rugăciuni
Pe Fecioara, Maica Ta, primeşte-o
Ca pe o caldă Solitoare pentru noi toţi,
Iar pe noi, ca un bun, mântuieşte-ne.
62.Pe Cel ne-nceput
Împreună cu Fiul mărescu-L
Şi pe Duhul, in trei feţe un Dumnezeu,
Cel ce este Ziditorul tuturor.
63.Lucru minunat
Eşti cu totul fără de prihană,
Căci mormântu-ţi tuturor credincioşilor
Se arată rai prea-înţelegător.
64.Cade-se acum,
Ca să te mărim, Fecioara Maică
Mai cinstită fiind şi mai mărită mult
Decât toate cetele cele de sus.
Urmează: Ectenia mică şi ecfonisul:
”Că s-a binecuvântat numele Tău…”